Zgomotele de impact

Zgomotele de impact apar atunci când planşeu este în contact direct cu sursa de zgomot. Zgomotul de impact este în general de natură mecanică şi este transmis prin structura clădirii (paşi, obiecte care cad, etc.). Capacitatea construcţiei de a absorbi şi de a atenua aceste zgomote depinde de izolaţia pentru zgomotele de impact. Pentru măsurarea zgomotelor de impact sunt utilizate intervale de frecvenţă situate între 100 Hz şi 3150 Hz in intervale de o treime de octavă şi 125 Hz – 2000 Hz în intervale de o octavă. Indicatorul utilizat este nivelul ponderat al zgomotelor de impact Lnw (dB). Cu cât este mai mare valoarea acestuia, cu atât mai puţină izolaţie fonică este necesară între cele două zone.  Valorile măsurate sunt comparate cu valorile din normative (vezi Tabelul 1).

Nivelul ponderat al zgomotelor de impact

Lnw (laborator), L’nw (construcţie) – nivelul ponderat al zgomotelor de impact descrie performanţa clădirii din punctul de vedere al zgomotelor de impact propagate dintr-o zonă într-alta. Aceasta este calculată pe baza raportului dintre nivelul normal al zgomotelor de impact Ln şi curba stipulată în normativ a zgomotelor de impact.  
 

Reducerea zgomotelor de impact

ΔL - îmbunătăţirea nivelului zgomotelor de impact – diferenţa înainte şi după instalarea izolaţiei fonice
ΔL = L_nweqo - L_nw - K (dB)

Frecvenţă, valori etalon
Grafic 1 Curbă etalon pentru izolarea zgomotelor de impact
Bandă de o treime de octavă
Valorile măsurate trebuie să se situeze sub curbă

L_nweqo - indicele nivelului zgomotelor de impact pentru planşee fără izolaţie fonică
L_nw - indicele nivelului zgomotelor de impact pentru planşee cu izolaţie fonică
ΔL - îmbunătăţirea indicele nivelului zgomotelor de impact
K - factor de corecţie în funcţie de tipul structurii planşeului

Pentru a îmbunătăţi proprietăţile de reducere a zgomotelor de impact ale structurii portante pot fi utilizate produsele Steprock ND şi Steprock HD. 

Absorbţia sunetului

Capacitatea unei construcţii de a izola fonic două încăperi învecinate este se numeşte reducere a propagării sunetelor aeriene. Absorbţia sunetului este variabila utilizată atunci când energia unui sunet aerian produs într-o încăpere se propagă într-o altă încăpere prin perete, plafon, prin crăpături sau prin structurile învecinate.    

Valorile cu o singură cifră ale absorbţiei ponderate a sunetelor Rw (laborator) sau absorbţia ponderată a sunetelor R’w (construcţie) sunt calculate pe baza frecvenţei. Regula generală care se aplică este: cu cât este mai mare densitatea componentei, cu atât sunt mai bune proprietăţile de absorbţie a sunetului (izolare fonică).

Absorbţia sunetului R (denumită în continuare reducerea propagării sunetelor aeriene) reprezintă raportul logaritmic al energiei sonore care penetrează prin perete. Depinde de frecvenţă şi este măsurată în intervale de o treime de octavă, situate între 100 şi 3150 Hz. Absorbţia sunetului ponderată Rw (laborator) sau absorbţia sunetului ponderată R’w a construcţiei este o valoare cu o singură cifră calculată pe baza curbei absorbţiei sonore -  vezi Graficul 2 de mai jos. Este utilizată o formulă preliminară R’w = Rw – C, unde C este egal cu 2–3 dB, într-un înveliş circumferenţial C = 0 dB. 

Cerinţe pentru izolarea fonică a planşeelor conform SR EN ISO 717-1 Acustica.